El amor en los tiempos del cólera, Gabriel Garcia Marquez II

Am avut cartea de mai bine de un an, dar nu am reuşit să o termin până azi pentru că asta a fost prima săptămână dedicată aproape exclusiv ei. A fost prima carte citită în spaniolă, cred că nu o să fie şi ultima. Deja mi-am propus să o mai citesc o dată şi cu dicţionarul în mână. O limbă străină e ca o melodie, dacă o simţi o înţelegi mai bine şi îţi trebuie mai mult decât o jumătate de oră după o zi de muncă, înainte să adormi, ca să o simţi. Îi datorez cărţii câteva ore de dulce trândăvie cu care nu ştiu când o să mă mai întâlnesc.

Cred că aţi observat că interese meschine mă distrag în ultima vreme de la lecturi şi scris.

"Había tenido varios amantes de ocasion, pero ninguno con ilusiones matrimonial, porque era difícil que un hombre de su medio y de su tiempo desposara a un mujer con quien se hubiera acostado. Tampoco ella volvió a alimentar esa illusión después que su primer novio formal, al que amó con la pasión casi demente de que era capaz a los dieciocho años, escapó a su compromiso una semana antes de la fecha prevista para la boda, y la dejó pertida en un limbo de novia burlada. O soltera usada como se decia entonces. Sin embargo, aquella primera experiencia, aunque cruel y efímera, no lo dejó ninguna amargura, sino la convicción deslumbrante de que con matrimonio o sin él, sin Dios o sin ley, no valía la pena vivir si no era para tener un hombre en la cama."