vineri, 21 martie 2008

Birches, Robert Frost

"I'd like to get away from earth awhile
And then come back to it and begin over
May no fate willfully misunderstand me
And half grant what I wish and snatch me away
Not to return. Earth's the right place for love:
I don't know where it's likely to go better.

I'd like to go by climbing a birch tree,
And climb black branches up a snow-white trunk
Toward heaven, till the tree could bear no more,
But dipped its top and set me down again.
That would be good both going and coming back.
One could do worse than be a swinger of birches."

Am un prieten care spune mai mult sau mai putin in serios, inca nu am reusit sa imi dau seama in ce proportie, ca e nihilist. Ma intreb daca asta nu este o piedica serioasa pentru cataratul pe mesteacanul lui Robert Frost, daca asta nu il leaga inevitabil de teluric.

Eu cred ca poti nu numai sa urci pe un mesteacan, poti sa si cobori pe reflexia lui din apa, doar ca sa te intorci din nou pe Pamant ca sa iubesti.

3 comentarii:

Anonim spunea...

Eu cred ca dragostea e cea care te face sa urci in Rai si te si aduce cu picioarele pe pamant.Poate sa faca asta in acelasi timp sau sa oscileze ca o sinusoida :P. Poate ca mesteacanul respectiv chiar asta e.

getbordea spunea...

@bayboo
Este totusi si o meditatie asupra vietii si a mortii pe acolo, sau ma insel?

Mishu spunea...

Am dat peste un pasaj in ce citeam azi care mi-a amintit de postul tau. Si cum ti-am promis mai demult un comment, am zis ca e mai bun decat altceva (sau decat nimic :D):
"[...]noi insine crestem, ne schimbam neincetat, aruncam vechea coaja, naparlim cu fiecare primavara, devenim tot mai tineri, mai de viitor, mai inalti, mai puternici, ne infingem radacinile cu tot mai multa forta in adancuri - in rau - imbratisand in acelasi timp cerul cu tot mai multa dragoste,cu bratele tot mai deschise si sorbind tot mai insetati lumina lui, cu toate ramurile si frunzele noastre. Crestem precum copacii - e greu de inteles, ca orice este viata! - nu intr-un singur loc ci pretuntindeni, nu intr-o singura directie ci atat in sus si in jos cat si inlauntru si in afara, puterea noastra salasluieste in acelasi timp in trunchi, in crengi si in radacini[...]"