La mer

"The shattered storm has left its trace
Upon this huge and heaving dome,
For the thin threads of yellow foam
Float on the waves like ravelled lace."

Încă nu mi-am spălat toate hainele de nisip şi nu am găsit vasul potrivit pentru scoicile culese în timpul plimbării de pe malul mării, dar amintirile s-au liniştit destul de mult încât să pot scrie despre ele.

Vedeţi voi, eu par in regulă pentru că pentru o mare parte dintre ele încă mai astept să se întâmple asta. Probabil când o să pot scrie sau vorbi o să înfiinţez un nou cult şi o să mă plimb de la uşă la uşă ca să împart înţelepciune şi o altă formă de salvare pe lângă miile care probabil deja există.

Am spus că m-am îndrăgostit de mare şi nu a fost doar un artificiu stilistic, dacă încă nu aţi observat este un partener de conversaţie foarte plăcut. Noi suntem prieteni din copilărie şi genul ăsta de relaţii nu se şterg uşor, chiar dacă nu ne-am mai văzut de vreo douăzeci de ani. M-a ascultat ca şi cum aş fi fost aceeaşi de atunci, chiar dacă nu mai aveam un picior amorţit în şlapii roşii de plastic şi nu mai eram obligată de educatoare să fac plajă in pielea goală şi să mă acopăr cum puteam cu scoici.

Nu poţi avea o conversaţie civilizată într-o ţinută indecentă.

Nu mi-aş fi putut imagina nimic mai plăcut decât să pot să mă transfer acolo şi să ne vedem cele câteva ore care îmi mai rămân după serviciu sau să mă sărute dimineaţa înainte să plec. Totuşi un oarecare Alex din Constanţa mi-a spus că te obişnuieşti cu ea şi într-adevăr am observat că oamenii de la petrecerea de pe plajă se întorceau spre ea numai ca să facă loc la şi mai multă bere şi o dată ajunşi acolo nu observau nici stelele, nici valurile, nu auzeau ce spunea, mă vedeau doar pe mine stând singură.

Ne-au întrerupt de câteva ori destul de nepoliticos numai ca să mă întrebe ce muzică ascult, ca să îmi explice de ce au verighetă pe deget şi alte năzbâtii de genul ăsta. Eu i-am întrebat la fel de obraznic dacă s-au spălat pe mâini.