duminică, 8 februarie 2009

La capitală

Trebuia să ajung la un oficiu poştal aproape de Romană şi pentru că m-am învârtit în sus şi în jos pe stradă fără să văd intrarea am ajuns exact la timp ca să prind uşa închisă pentru schimbul de tură. Multe mulţumiri pentru indicaţii celor două vânzătoare amabile din Sensiblu, le-am cerut ajutorul pentru că îmi era groază că o să fiu repezită de anonimul grăbit de pe stradă. Observ că s-a dus moda cu alimentarele de bloc şi cu magazinele de haine din Turcia din doi în doi paşi, acum te loveşti la tot pasul de sedii de bancă sau de farmacii, mult mai curăţele şi mai pitoreşti, trebuie să recunoaştem.

Aveam de pierdut o jumătate de oră şi am mers la puiul prăjit din Kentucky când e nebunia mai mare şi vine tot poporul în pauza de masă pentru mâncare. Nu sunt prea încântată de aglomeraţie si de ulei refolosit dar magazinul cu bijuterii din pietre semipreţioase şi alte chinezării nu a reuşit să facă să-mi treacă decât vreo zece minute chinuite. Erau cel puţin trei domni care se ocupau de vânzare în mai puţin de trei metri pătraţi.

În KFC cozile nu erau foarte lungi dar nu prea bine definite şi o doamnă s-a pus strategic între două dintre ele, pregătită să treacă la cealaltă în cazul în care unul dintre cei de la rând ar fi comandat pentru mai puţin de cinci alte persoane şi s-ar fi mişcat treburile mai repede. În spatele ei s-a pus o altă domnişoară cu intenţiile mai bine definite şi foarte hotărâtă să ajungă cât mai repede la haleală. Când a fost evident că una dintre cozi se mişcă mult mai repede, doamnă a făcut în sfârşit alegerea şi s-a pregătit să ceară comanda pe care o repetase metodic până atunci în cap, amestec ciudat de engleză cu română.

Dar lucrurile nu merg niciodată atât de simplu, domnişoară a început să întrebe revoltată dacă doamnă nu era la cealaltă coadă şi s-a mutat între timp. Extrem de vigilentă, ea a urmărit cu mare atenţie toată mişcarea şi nu era dispusă să piardă minute preţioase din cauza asta. Doamna a răspuns simplu că nu, minţind cu nonşalanţă. Fata noastră nu vroia să se lase bătută cu una cu două şi a încercat să ceară ajutorul celorlalţi cetăţeni dar nu s-a mai înscris nimeni în dezbatere, lăsând să treacă nepedepsită această mare nedreptate.

Micul incident e destul de banal şi nici nu eram atât de scârbita dacă nu aş fi fost unul dintre cele două personaje implicate.


Un comentariu:

Mihai spunea...

Foarte tare finalul.. Like it :)